luni, decembrie 24, 2007

LA MULŢI ANI! CU SĂNĂTATE ŞI FERICIRE!

GERILĂ ŞI CRĂCIUN

DE LA MOŞ GERILĂ ...



... LA MOŞ CRĂCIUN



Până nu demult, România nu cunoştea isteria şi îmbulzeala din supermarketuri. Pentru că ...nu existau supermarketuri. Până nu demult, românii nu ştiau ce înseamnă societatea de consum. Ce-i drept, nici nu prea aveau ce cumpăra pentru a consuma.

După 18 ani ...

Cert este că, în doar 18 ani, românii au recuperat cât alţii într-o sută, cum spune povestea. Nu numai că au trecut de la Moş Gerilă, sărbătorit de Anul Nou, la Moş Crăciun, îmbrăcat în roşu, ce vine în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Din păcate, încă nu reuşim să trecem de etapa în care credem că opulenţa poate avea vreo legătură cu credinţa în Dumnezeu şi în care liniştea sufletească este dată de numărul cârnaţilor de pe masă. Crăciunul nu ar trebui să însemne cadouri scumpe. Obosiţi de febra şi îmbrânceală umilitoare a cumpărăturilor, oamenii nu mai au timp şi putere exact pentru ceea ce contează. Timpul petrecut cu familia, reîntâlnirea cu prietenii, generozitatea neselectivă.

"Binele" capitalist a fost învăţat repede. Oare cât ne va mai lua până să găsim un echilibru în toate şi să punem mercantilismul şi consumul acolo unde-i e locul pe scara valorilor umane?

duminică, decembrie 23, 2007

LEAPŞĂ COLECTIVĂ!!!! Ce-aş fi fost dacă n-ar fi fost Revoluţia?!

Ce-aş fi fost dacă n-ar fi fost Revoluţia?!
Bună întrebare.
Cred că ştiu. În vara lui 1989 am terminat liceul. Liceul Agroindustrial Fundulea. Aveam o repartiţie în buzunar. Nu conta dacă intru sau nu la facultate. Ei îmi oferise o repartiţie. Biolog la CAP Lehliu Gară. Frumos. N-am profesat niciodată. Inginer agronom...n-am apucat să fac agricultură. A venit Revoluţia. M-am apucat de scris şi scriu şi azi. Revoluţia mi-a dat o altă meserie, pe care n-am învăţat-o, am furat-o.
N-am dat leapşa niciodată, dar o fac de data asta. Aş vrea să-i zic o leapşă colectivă. Cine citeşte aceste rânduri îl rog să-mi spună ce-ar fi fost el dacă n-ar fi existat Revoluţia.

PS. Leapsa este valabila pana pe 15 ianuarie 2008

AZI ... MUNCITORUL NICOLAE CEAUŞESCU



Nicolae Ceauşescu (n. 26 ianuarie 1918, Scorniceşti - d. 25 decembrie 1989, Târgovişte) a fost conducătorul Republicii Socialiste România din 1965 şi până la căderea regimului comunist în această ţară, survenită în 22 decembrie 1989, cu puţin timp înaintea execuţiei sale.

Ceauşescu s-a născut în satul Scorniceşti, judeţul Olt, la 26 ianuarie 1918, într-o familie de ţărani. La vârsta de 11 ani, după absolvirea şcolii primare, Ceauşescu pleacă la Bucureşti, unde se angajează ca ucenic cizmar.

În 1932 devine membru al Partidului Comunist Român, formaţiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. În 1933 este arestat pentru prima oară, pentru agitaţie comunistă în timpul unei greve. În 1934 urmează încă trei arestări – pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzaţi de activitate comunistă şi pentru alte acţiuni similare. În urma acestor arestări, este etichetat de autorităţile vremii drept „agitator comunist periculos”, precum şi „distribuitor activ de material de propagandă comunistă şi antifascistă”. După eliberarea din detenţie, Ceauşescu dispare pentru o vreme în „subteran”, dar în 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de închisoare şi încarcerat la Închisoarea Doftana.

În 1939 o întâlneşte pe Elena Petrescu, cu care se căsătoreşte în 1945 – aceasta va avea o influenţă crescândă asupra carierei sale politice pe parcursul următoarelor câteva decenii şi va fi executată alături de el în 1989. Ceauşescu e arestat şi condamnat din nou în 1940, iar în 1943 este transferat la închisoarea de la Târgu Jiu, unde împarte celula de detenţie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatul acestuia. După cel de-al doilea război mondial, în timp ce controlul sovietic asupra României devenea tot mai pronunţat, Ceauşescu este numit ca secretar al Uniunii Tineretului Comunist – U.T.C. - (1944-1945).

După acapararea puterii de către comunişti în 1947, Ceauşescu devine ministru al agriculturii, iar mai apoi ministru-adjunct al forţelor armate în regimul lui Gheorghiu-Dej. În 1952, devine membru al Comitetului Central (CC) al Partidul Muncitoresc Român(PMR), la doar câteva luni după eliminarea "fracţiunii moscovite" (condusă de Ana Pauker) din conducerea partidului. În 1954, Ceauşescu devine membru plin al Biroului Politic al PMR, iar ulterior ajunge să ocupe poziţia numărul doi în ierarhia PMR.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceauşescu preia funcţia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român (acesta era numele Partidului Comunist Român la acea vreme, după asimilarea forţată, în 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele acţiuni ale lui Ceauşescu, odată ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român. În acelaşi timp, el afirmă că România a devenit o ţară socialistă şi decide schimbarea numelui oficial al ţării din Republica Populară Română (R.P.R.) în Republica Socialistă România (R.S.R.).


Ceauşescu ales preşedinte în 1974. În 1967, Ceauşescu devine preşedintele Consiliului de Stat, consolidându-şi astfel poziţia. La începutul carierei sale ca şef al statului, Ceauşescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptând un curs politic (aparent) independent faţă de Uniunea Sovietică. În anii ’60, Ceauşescu pune capăt participării active a României în Pactul de la Varşovia, deşi formal ţara va continua să facă parte din această organizaţie până la dizolvarea acesteia. Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia şi o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceauşescu reuşeşte pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioţilor săi, cât şi pe cea a lumii occidentale.În 1974, Ceauşescu îşi asumă titlul de Preşedinte al Republicii Socialiste România. (...)

La 22 decembrie 1989, soţii Ceauşescu părăsesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Maluţan, împreună cu Emil Bobu şi Manea Mănescu. Fac o scurtă escală la Snagov, după care îşi continuă drumul spre Târgovişte, unde abandonează elicopterul. Cei doi fac autostopul şi sunt luaţi in maşină. În final, fiind aflaţi în custodia miliţiei, cei doi sunt predaţi autorităţilor militare.

La 25 decembrie 1989, soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt judecaţi, după un proces sumar de un tribunal militar ad-hoc, condamnaţi la moarte şi executaţi, la câteva minute după pronunţarea sentinţei. Tribunalul respectiv, a cărui legitimitate a fost ulterior contestată, şi-a asigurat un loc special în istorie prin faptul că avocatul însărcinat cu apărarea lui Ceauşescu a făcut front comun cu procurorul, în loc să îşi apere "clientul".

sâmbătă, decembrie 22, 2007

AZI - tehnocratul ELENA CEAUŞESCU

Poate că trec brusc de la amintirile mele de la Revoluţie la biografia Elenei Ceauşescu. Nu mă interesează ce cred unii şi alţii. Singurul lucru pe care mi l-aş dori ar fi acela că tinerii, ce în zilele acestea împlinesc 18 ani să ştie doar atât:

Elena Ceauşescu (n. 7 ianuarie 1919 - conform certificatului de naştere -, Petreşti, Dâmboviţa – d. 25 decembrie 1989, Târgovişte) a fost soţia lui Nicolae Ceauşescu, ultimul preşedinte al României comuniste, denumită de scriitorul Eugen Barbu: "Înalta Doamnă a Ţării".

Născută Elena Petrescu, într-o familie săracă dintr-un sat din apropierea Târgoviştei, Petreşti, urmează cele patru clase primare, după care se mută cu fratele său în Bucureşti. La mijlocul anilor '30, în anul 1937, intră în rândurile Partidului Comunist Român, unde-l va întâlni şi pe Nicolae Ceauşescu în 1939. Cei doi se căsătoresc în 1945.

Până la alegerea lui Ceauşescu în funcţia de Secretar general al PCR, Elena a ocupat posturi puţin importante, cum ar fi cel de secretară în Ministerul afacerilor externe. Odată cu ascensiunea soţului său, Elena a început să preia funcţii importante în aparatul de stat şi în conducerea Partidului Comunist. Până în anul 1969 nu cumulează nici o funcţie politică fiind directoare la ICHIM (Institutul de Cercetare Chimică). Din anul 1979 numele Elenei Ceauşescu este asociat "Cabinetului nr. 2", devenind astfel a doua persoană în stat din punct de vedere al importanţei politice. În ultima perioadă în care a ocupat funcţii politice titlul său a fost prim-viceprim-ministru, creat special pentru ea.

Elena Ceauşescu a devenit doctor în chimie cu teza de doctorat "Polimerizarea stereospecifică a izoprenului", despre care s-a spus că ar fi redactată de alţi savanţi şi susţinută în condiţii dubioase în decembrie 1967, deşi cunoştinţele ei în chimie se limitau doar la noţiuni elementare.

În urma revoluţiei române din 1989, a fost condamnată la moarte şi executată, împreună cu soţul ei, Nicolae Ceauşescu. A fost executată prin sentinţa unui tribunal înfiinţat de Ion Iliescu, care nu avea în momentul respectiv nicio calitate oficială, printr-un decret scris de mână într-un WC din sediul MApN[1]. Înaintea execuţiei a afirmat, fiind pusă în faţă cu executarea separată a fiecăruia şi referindu-se la soţul ei: "Împreună am luptat, împreună murim!", imagini difuzate de documentarul "Doctor horroris causa". A fost umilită prin a fi legată silit la mâini, deşi acceptase deja să mergă în mod onorabil la împuşcare.

În anul 1974, Elena Ceauşescu a fost aleasă ca membru titular a Academiei Române. Imediat după 1989, conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclusă din Academia Română.

REVOLUŢIA MEA (3)

Revoluţia mea pe 22 decembrie a fost la televizor. Un televizor pe numele lui OPERA. De atâta presiune şi agitaţia a cedat seara...pe la ora 20.00. Trist. Dar, am trecut strada la vecinii noştrii. Acolo am stat toată noapte aceea...şi alte câteva până la executare. Omul care repara televizoare în sat era şi el prea preocupat! Mi-am adus aminte multe secvenţe, dar parcă nu mai pot să le şi scriu. ATÂT. Restul istorie!

vineri, decembrie 21, 2007

foarte tare felictarea de la Guvern


El e preşedintele...Traian Băsescu















"Am convingerea că ne vom întâlni şi la anul, şi peste doi ani, şi, spre disperarea unora, şi peste şapte ani. Întortocheate sunt căile domnului", le-a spus Traian Băsescu azi colindătorilor care au venit azi la Palatul Cotroceni. citiţi mai multe aici http://www.click.ro/




joi, decembrie 20, 2007

Revoluţia mea - 2

Am venit acasă de la bunici. Astăzi (21 decembrie 1989) am tăiat porcul. Tata era prins în vârtejul evenimentelor pentru că în urmă cu câteva luni fusese exclus din PCR. Ca prin urechile acului scăpase de închisoare. Posibil de viaţă. De ce? NU staţi. Nu omorâse pe nimeni. Doar că nu răsărise grâul pe câmp. Într-un momemnt nefericit prin Lehliu Sat unde era primar a trecut Emil Bobu. ... (revin cu povestea). Totul ascultam la radio şi tv. A apucat să treacă pe acasă să ne spună că la Bucureşti situaţia e gravă. Se va întâmpla o nenorocire. Cu toate că avusese de suferit în vremea aceea, n-aş putea spune că era fericit, dar nici trist 100%. Era un sistem, era ordine...după asta sufera tata şi în ziua de azi. Avea curajul să iesă noaptea afară. Acum se teme. Ţiganii, rromii ne-au invadat comuna, Dor Mărunt. I-au furat merele din livada. A chemat poliţia. Degeaba. Ţiganii pe vremea lui Ceauşescu nu se simţeau în Dor Mărunt. (şi aici am să revin cu o poveste - o realitate). A băut în seara aceea cu şeful de post. Am aflat asta abia acum câteva zile. N-am realizat atunci.
Mâine...promit îmi fac timp şi vă povestesc amintirile mele dintr-o familie care a fost implicată în viaţa politică a lui Ceauşescu, a avut de suferit dar a trăit frumos şi decent. Mi-a plăcut de tatăl meu din vremurile acelea....şi acum. Atunci îi era teamă că eu voi avea de suferit. De ce. Terminam liceul şi trebuia să dau la facultate în Bucureşti. La istorie. Părinţii trebuia să fie membrii de partid.



Revin!

Cetăţeni ai Republicii Socialiste România

Dragi tovarăşi şi prieteni,

(Publicată pe data de 21 decembrie 1989 în Scînteia, nr. 14725)

Mă adresez, în această seară, întregului popor al patriei noastre socialiste, în legătură cu evenimentele grave care au avut loc, în ultimele zile, la Timişoara.

În zilele de 16 şi 17 decembrie, sub pretextul împiedicării aplicării unei sentinţe judecătoreşti legale, cîteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări şi incidente, trecînd la atacarea unor instituţii de stat, distrugînd şi jefuind o serie de clădiri, de magazine, de clădiri publice, iar în ziua de 17 decembrie şi-au intensificat activitatea împotriva instituţiilor de stat şi de partid, inclusiv a unor unităţi militare.

Din desfăşurarea evenimentelor şi din declaraţiile unor participanţi la aceste evenimente, aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine şi distrugerea instituţiilor şi bunurilor generale ale oraşului şi de a da semnalul unor asemenea acţiuni si in alte centre.

Populaţia din Timişoara cunonşte şi a văzut toate aceste distrugeri de tip fascist care au avut loc.

Cu toate insistenţele depuse, timp de două zile, de organele politice, de partid, de consiliul popular, de conducerile întreprinderilor şi de organele de ordine, aceste grupuri au continuat şi şi-au intensificat activitatea de distrugere, de atacare a instituţiilor si magazinelor, inclusiv a unor unităţi militare.

În aceste împrejurări grave, in seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unităţile militare au răspuns prin focuri de avertisment împotriva celor care au continuat să acţioneze

Deoarece acţiunile grupurilor antinaţionale, teroriste au continuat, unităţile militare — conform Constituţiei şi în conformitate cu legile ţării -au fost obligate să se apere, să apere ordinea şi bunurile întregului oraş, de fapt să apere ordinea în întreaga ţara.

Organele de ordine, procuratura au efectuat şi continua să efectueze cercetările corespunzătoare pentru a stabili cauzele şi vinovaţii acestor acte cu caracter net fascist, provocator, de distrugere.

Din datele de care se dispune pînă în prezent, se poate declara cu deplina certitudine că aceste acţiuni cu caracter terorist au fost organizate şi declanşate în strînsă legătură cu cercurile reacţionare, imperialiste, iredentiste, şoviniste şi cu serviciile de spionaj din diferite ţări străine.

Scopul acestor acţiuni antinaţionale a fost acela de a provo-ca dezordine în vederea destabilizării situaţiei politice, economice, de a crea condiţiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste.

Nu întîmplător posturile de radio de la Budapesta şi din alte ţări au declanşat, încă în cursul acestor acţiuni antinaţionale, teroriste, o campanie deşănţată, de ponegrire, de minciuni împotriva ţării noastre.

Scopul - repet, după datele pe care le avem pînă acum şi din poziţia luată de cercurile revizioniste, revanşarde, de cercurile imperialiste din diferite ţări — este acela de a distruge independenţa, integritatea, de a opri cursul dezvoltării socialiste a României, de a întoarce România înapoi sub dominaţia străina, de o lichida dezvoltarea socialistă a patriei noastre.

În faţa acestei situaţii deosebit de grave, este necesar să acţionăm în deplină unitate, cu toate forţele, pentru apărarea independenţei, integrităţii şi suveranităţii României, de a asigura dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră.

Mă adresez cetăţenilor din Timişoara cu chemarea de a da dovadă de înaltă răspundere şi de a face totul pentru liniştea şi ordinea oraşului lor, de a contribui la liniştea şi ordinea în întreaga ţară.

Doresc să declar cu toata răspunderea că unităţile armatei noastre, care au misiunea apărării independenţei şi suveranităţii patriei, a cuceririlor revoluţionare, au dat dovadă de multă, foarte multă răbdare.

Nu au răspuns, chiar atunci cînd soldaţii şi ofiţerii au fost loviţi, ci numai atunci cînd situaţia a ajuns de aşa natură încît au fost atacaţi de bandele teroriste şi au fost puse în pericol instituţiile fundamentale, ordinea din judeţ.

Armata şi-a îndeplinit pe deplin datoria faţă de patrie, faţa de popor şi cuceririle socialismului !

Dacă armata şi unităţile de ordine nu şi-ar fi îndeplinit datoria şi răspunderea faţă de patrie, faţă de popor, ar fi însemnat să nu răspundă jurămîntului, să nu îndeplinească prevederile Constituţiei ţării de a acţiona cu fermitate în apărarea cucerilor socialiste, a cuceririlor întregului popor, a independenţei, integrităţii şi suveranităţii României..

De altfel, aşa trebuie să acţioneze orice cetăţean al patriei noastre în apărarea socialismului şi independenţei ţării !

Vreau să declar deschis că nu aş răspunde încrederii acordate de popor dacă nu aş face totul pentru a apăra integritatea, independenţa, suveranitatea României, dreptul deplin al poporului nostru de a-şi hotărî dezvoltarea în mod independent, fără nici un amestec din afară.

Campania declanşată de diferite cercuri şi guverne împotriva României demonstrează cu putere că a-ceste acţiuni au fost din timp şi bine pregătite.

Se pune pe drept cuvînt întrebarea : de ce acele cercuri imperialiste şi guverne, care fac tot felul de declaraţii împotriva României, nu au spus niciodată nimic în legătură cu evenimentele foarte grave din diferite ţări, din ultimul timp ?

Reiese cu toată claritatea că această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenţei şî suveranităţii popoarelor — a acelor popoare care nu vor dominaţia străină şi sint gata să-şi apere cu orice preţ, inclusiv cu arma în mînă, independenţa, dreptul la o viaţă liberă.

Cu toţii ne reamintim de poziţia fermă a intregului nostru popor în 1968, împotriva invaziei Cehoslovaciei şi pentru apărarea independenţei României. Acum se poate afirma că este o situaţie asemănătoare, sau chiar mai gravă. De aceea, se impune să acţionăm cu întreaga răspundere pentru a respinge orice atacuri împotriva României, a construcţiei socialiste din patria noastră !

Regretăm foarte mult că s-a ajuns la o asemenea situaţie, dar aceasta nu se datoreşte organelor de ordine şi unităţilor militare, care timp de doua zile au dat dovadă de maxima răbdare şi îngăduinţa faţă de acţiunile elementelor teroriste, fasciste din Timişoara, ci acelora care s-au pus în slujba agenturilor străine şi care au acţionat în mod premeditat şî bine pregătit pentru declanşarea acestor grave incidente de la Timişoara !

Mă adresez tuturor organelor si organizaţiilor de partid, comuniştiloi, organizaţiilor U.T.C., sindicatelor şi tuturor sindicaliştilor, Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tuturor organelor şi organizaţiilor obşteşti pentru a acţiona, în deplină unitate, în aceste împrejurări grele, pentru a asigura respingerea oricăror acţiuni împotriva patriei noastre socialiste, pentru a asigura dezvoltarea muncii paşnice, de realizare a hotărărilor Congresului al XIV-lea al partidului!

Mă adresez tuturor cetăţenilor patriei noastre - fără deosebire de na-

ţionailitate — cu chemarea de a da dovadă de o înţelegere deplină a situaţiei grave care s-a creat prin acţiunile teroriste de la Timişoara şi de a acţiona, în deplină unitate şi solidaritate, pentru apărarea socialismului, de a face totul pentru a nu se mai permite să se repete asemenea stări de lucruri !.

Societatea noastră asigura condiţii de partfcipqre deplina a tuturor cetăţenilor ţării, a tuturor categoriilor sociale ia întreaga viaţa politică, !a conducerea întregii societăţi. Sint create cele mai largi posibilităţi ca, în cadrul democraţiei noastre murtci-toreşti-revoiuţionare, să dezbatem si să soluţionam, în deplina unitate, toate problemele privind viaţa, munca, bunăstarea întregii naţiuni, dar şi independenţa, suveranitatea şi integritatea patriei.

Este necesar şă respingem cu hotă-me orice acţiuni îndreptate împotriva patriei, a poporului nostru - constructor paşnic al socialismului -, a independenţei, a construcţiei noii orin-duiri socialiste în România !

Să acţionăm cu întreaga răspundere faţă de prezentul şi viitorul socialist al patriei noastre, pentru a a-sigura munca şi liniştea întregului nostru popor I

Este de datoria tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România să acţioneze cu toate forţele împotriva tuturor celor care, în slujba diferitelor interese străine, a serviciilor de spionaj, a cercurilor imperialiste reacţionare, îşi vînd ţara pentru un pumn de dolari sau de alte valute.

Trebuie să dăm o riposta hotărîtă împotriva celor care vor să dezmembreze România, să lichideze integritatea şi independenţa patriei noastre !

Este necesar să sprijinim - în orice împrejurări — armata noastră, apărătoare de nădejde a independenţei, suveranităţii şi integrităţii ţării, a construcţiei socialiste, a vieţii paşnice a întregii noastre naţiuni!

Să acţionăm in aşa fel pentru a nu fi necesară intervenţia armatei. Dar, în acelaşi timp, să nu se admită, în nici o împrejurare, ca armata să fie atacata, să nu admitem ca ea să fie oprita să acţioneze împotriva celor ce creează dezordine, a celor ce împiedică activitatea si munca paşnică a poporului !

Adevărata libertate, adevăratul umanism înseamnă a asigura dezvoltarea socialistă a patrici, bunăstarea întregii naţiuni, a asigura independenţa, integritatea ţării şi a-i demasca pe toţi aceia care acţionează - indifirent sub ce forme - împotriva intereselor patriei, a independenţei, a socialismului în România.

Înţelegînd bine gravitatea evenimentelor petrecute la Timişoara, aceste acţiuni dirijate şi organizate împotriva patriei noastre, dorese să asigur intregul nostru popor, întreaga noastră naţiune, că atit organele de stat, cit şi organele de partid vor face totul şi vor acţiona cu întreaga răspundere pentru a soluţiona problemele în deplină colaborare cu toţi oamenii muncii, cu toţi cetăţenii patriei noastre, pentru a face totul ca programele măreţe de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate să fie realizate în cele mai bune condiţii.

Doresc să declar, în această seară, în faţa întregii noastre naţiuni că, în ce mă priveşte, ca fiu devotat al poporului, în munca şi răspunderile incredinţate de partid şi popor, voi acţiona în orice împrejurări în interesul poporului, pentru bunăstarea şi fericirea sa, în interesul construcţiei socialiste, al independentei şi suveranităţii ţării! Nu am şi nu voi avea niciodată nimic mai presus decît poporul, patria, integritatea României şi socialismul!

Cel mai bun răspuns pe care il putem da cercurilor reacţionare, acelora care doresc să distrugă independenţa şi să oprească construcţia socialistă în România este unitatea noastră, a tuturor, a întregii naţiuni, îndeplinirea în cele mai bune condiţii a programelor de dezvoltare socia1-economică, de înaintare fermă a patriei noastre, liberă şi independentă, pe calea socialismului, acţionind cu toată hotărirea pentru pace şi colaborare, pe principiile deplinei egalităţi în drepturi cu toate naţiunile lumii!

Mă adresez tuturor cetăţenilor patriei noastre cu chemarea de a da dovadă de înalt spirit patriotic şi revoluţionar, de a înţelege că cele întimplate la Timişoara constituie acţiuni organizate din timp de cercurile reacţionare, de agenturile de spionaj străine, care au iniţiat toate acestea împotriva patriei noastre.

Să acţionăm cu toată răspunderea în aşa fel ca nicăieri în ţara noastră să nu se mal poată organiza şi să nu se mai producă asemenea situaţii.

Este necesar, dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, să dăm dovadă de marea răspundere şi inţelepciune a poporului nostru, care în cele mai grele timpuri a dat mari jertfe. Mulţi din cei mai înaintaţi fii ai naţianii noastre şi-au dat viaţa pentru îndependenţa pentru bunăstarea, pentru integritatea ţării şi construcţia socialismului în România. Nu trebuie să existe nimic care să împiedice acţiunea noastră hotărită pentru a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al naţiunii noastre!

Vă adresez, dragi tovarăşi şi prieteni, dragi compatrioţi, chemarea de a intări colaborarea şi unitatea, de a face totul pentru libertatea, pentru construcţia socialismului, pentru bunăstarea poporului, pentru integritatea şi independenţa României!

NU POT S-O RATEZ PE ASTA! Iar ... Cioroianu!

Adrian Cioroianu a găzduit, miercuri seară, o recepţie pentru jurnalişti, ocazie cu care ministrul a glumit amintindu-şi că "vreo trei nopţi după naştere" a fost nevoit să doarmă într-un geamantan, deoarece părinţii nu apucaseră să îi cumpere un pătuţ. Ministrul de Externe, care a fost însoţit de logodnica sa, soprana Alexandra Coman, a povestit această întâmplare în contextul în care se referea la încorsetarea şi traiul într-un spaţiu modest. El a spus că, de fapt, îşi doreşte ca jurnaliştii să nu se simtă niciodată încorsetaţi în relaţia cu Ministerul de Externe.

luni, decembrie 17, 2007

TRIST DAR ADEVĂRAT. 10 piese de teatru în 17 ani. Asta la Sighet. Felicitări Nelica!

Incredibil. Chiar dacă locuiesc acolo unde se agaţă harta în cui, în ultimii 17 ani, cetăţenii din Sighetu Marmaţiei au avut ocazia să asiste la maximum 10 piese de teatru interpretate de actori de seamă. Este drept că de puţine ori, excepţii aş zice, apar oamenii sufletişti. Prietena mea, avocata Nelica Hotea n-a stat prea mult pe gânduri şi a contactat o trupa de actori îndrăgiţi. Astfel că, pe 12 decembrie, la Sala "George Enescu" din Sighetu Marmatiei a avut loc spectacolul de teatru "Un bărbat şi mai multe femei" cu Claudiu Bleonţ şi Magda Catone." Apropiatele sărbători de iarnă a determinat-o pe Nelica să aducă bucurie pe faţa oamenilor din Sighet.
Să mai zicem ceva?

sâmbătă, decembrie 15, 2007

decembrie 1989. Revoluţia la majorat. Revoluţia mea!

O leapşă colectivă. A pornit de la Vlad... dar practic am preluat-o de la Simona.
Revoluţia împlineşte zilele acestea 18 ani. 18 ani aveam şi eu când a început Revoluţia.
Se aproprie. Acum 18 ani eram la bunici. Bunicul meu asculta Europa Liberă. Revoltă mare la Timişoara. Asculta fără nicio grijă. Locuia într-un sat... n-aş putea spune uitat de lume, dar nu era plin de securişti. Un sat liniştit. Aveam 18 ani, terminasem liceul. Conştientizam totul. Aveam un avantaj. Aveam 18 ani şi trăiam într-o familie în care tata era primar. În vremea aceea tata nu se ferea de noi în casă. Tata vorbea deschis. N-avea nicio grijă. Nu era de acord cu multe lucruri pe care le făcea Ceauşescu şi echipa lui. Voi continua în fiecare zi cu amintirile mele!!!

O înregistrare telefonică din Timişoara. Asta se auzea la Europa Liberă, pe 17 decembrie!

joi, decembrie 13, 2007

Încă una! Cioroianu + Tom şi Jerry

Adrian Cioroianu face din nou declaraţii surprinzătoare. Ministrul român de Externe a anunţat că ar dori să se întâlnească cu omologul său din Republica Moldova, dar că nu se poate autoinvita în casa cuiva. "Să nu credeţi că pe unde ne întâlnim, ne alergăm ca Tom şi Jerry", a spus ministrul român. "Pur şi simplu, din diverse motive, nu ne-am întalnit".

miercuri, decembrie 12, 2007

MIORIŢA ŞI ADRIEAN = VIDEANU, NEAM PROST

EL, ADRIEAN
Atunci când gesticulează, la mână edilului Capitalei, Adriean Videanu se poate observa o bijuterie din aur, încrustata cu diamante. Este un ceas elveţian, marca Zenith, colecţia El Primero, serie limitată. În ţara au fost aduse numai cinci exemplare, iar preţul unui astfel de ceas trece de 20.000 de euro. Se ştie că edilul nostru e un mare împătimit al ceasurilor de lux, el mai având în colecţie un IWC, tot elveţian, cu carcasă din aur, în valoare de peste 25.000 de euro.

EA, MIORIŢA
La o prezentare de ochelari, desfăşurată, recent în Bucureşti, Mioriţa Videanu, soţia lui Adriean, le-a înnebunit pe majoritatea invitatelor cu geanta ei Hermes Birkin, care costa 170 de milioane de lei vechi (5.100 de euro).
Tot Mioriţa, dar la un alt eveniment monden a
purtat o rochie Emilio Pucci (1.680 de euro), o geanta Chanel (1.550 de euro), iar pe mână un inel de aproximativ 5 karate. Un karat se vinde cu 10.000 de euro. Tot ea, umblă pe străzile Capitalei cu un Mercedes CLS 350 grena, în valoare de 60.000 de euro.


Şi asta este doar o părticică din ... vă dau vouă legătura!!!

sâmbătă, decembrie 08, 2007

SĂ VINĂ SĂRBĂTORILE!

Da, grăbesc sărbătorile. Le grăbesc pentru că îmi plac. Azi mi-am luat brad. N-am mai avut răbdare.



marți, decembrie 04, 2007

Cioroianu nu se dezminte: gafează şi la Torino

Încă o zi şi încă o gafă pentru ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. De data aceasta, aşa-zisul şef al diplomaţiei române a fost la Torino pentru inaugurarea Consulatului General Român şi a vorbit despre efectele benefice ale scandalului Mailat. Printre altele, un preot l-a întrebat pe Cioroianu daca poate face lobby pentru un schimb de terenuri dintre primăriile din Torino şi Bucureşti, pentru construcţia unei biserici. "Trebuie văzut. Terenurile din Capitală sunt foarte scumpe", afirmaţie care i-a făcut pe ziariştii italieni să se întrebe dacă ministrul român are impresia că la Torino terenurile sunt gratuite.

duminică, decembrie 02, 2007

CEA MAI MARE VESTE! COZMÂNCĂ SE ÎNTOARCE...

Citesc ziarele. Nimic senzaţional până ajung la Jurnalul Naţional. Citesc şi nu-mi vine să cred. Octav Cozmâncă se întoarce. Nu ştiu câţi se vor bucura, dar e foarte important. Dacă ar fi aşa ştiţi ce îmi vine să zic? ... vreau să merg din nou pe teren, la PSD.

FOARTE IMPORTANT!
(...) Se impune, domnule Cozmâncă, organizarea unui congres extraordinar al PSD, aşa cum a solicitat public preşedintele său de onoare?

Domnul Iliescu are dreptate, e imperios necesar, dar trebuie să parcurgem etapele statutare. Ori grupurile parlamentare, ori Comitetul Executiv Naţional, ori 16 organizaţii judeţene pot să propună Consiliului Naţional convocarea unui congres extraordinar. Cei care se gândesc cu adevărat la binele PSD nu se pot opune. (...)

A FOST 1 DECEMBRIE!


A fost 1 Decembrie. Am fost pentru prima dată în viaţa mea la parada militară. O exclud pe cea din 1996 când am fost cu Emil Constantinescu la Alba Iulia. Pot să spun că nu m-a impresionat nimic. O paradă sărăcăcioasă şi nimic altceva!