AZI - tehnocratul ELENA CEAUŞESCU

Poate că trec brusc de la amintirile mele de la Revoluţie la biografia Elenei Ceauşescu. Nu mă interesează ce cred unii şi alţii. Singurul lucru pe care mi l-aş dori ar fi acela că tinerii, ce în zilele acestea împlinesc 18 ani să ştie doar atât:

Elena Ceauşescu (n. 7 ianuarie 1919 - conform certificatului de naştere -, Petreşti, Dâmboviţa – d. 25 decembrie 1989, Târgovişte) a fost soţia lui Nicolae Ceauşescu, ultimul preşedinte al României comuniste, denumită de scriitorul Eugen Barbu: "Înalta Doamnă a Ţării".

Născută Elena Petrescu, într-o familie săracă dintr-un sat din apropierea Târgoviştei, Petreşti, urmează cele patru clase primare, după care se mută cu fratele său în Bucureşti. La mijlocul anilor '30, în anul 1937, intră în rândurile Partidului Comunist Român, unde-l va întâlni şi pe Nicolae Ceauşescu în 1939. Cei doi se căsătoresc în 1945.

Până la alegerea lui Ceauşescu în funcţia de Secretar general al PCR, Elena a ocupat posturi puţin importante, cum ar fi cel de secretară în Ministerul afacerilor externe. Odată cu ascensiunea soţului său, Elena a început să preia funcţii importante în aparatul de stat şi în conducerea Partidului Comunist. Până în anul 1969 nu cumulează nici o funcţie politică fiind directoare la ICHIM (Institutul de Cercetare Chimică). Din anul 1979 numele Elenei Ceauşescu este asociat "Cabinetului nr. 2", devenind astfel a doua persoană în stat din punct de vedere al importanţei politice. În ultima perioadă în care a ocupat funcţii politice titlul său a fost prim-viceprim-ministru, creat special pentru ea.

Elena Ceauşescu a devenit doctor în chimie cu teza de doctorat "Polimerizarea stereospecifică a izoprenului", despre care s-a spus că ar fi redactată de alţi savanţi şi susţinută în condiţii dubioase în decembrie 1967, deşi cunoştinţele ei în chimie se limitau doar la noţiuni elementare.

În urma revoluţiei române din 1989, a fost condamnată la moarte şi executată, împreună cu soţul ei, Nicolae Ceauşescu. A fost executată prin sentinţa unui tribunal înfiinţat de Ion Iliescu, care nu avea în momentul respectiv nicio calitate oficială, printr-un decret scris de mână într-un WC din sediul MApN[1]. Înaintea execuţiei a afirmat, fiind pusă în faţă cu executarea separată a fiecăruia şi referindu-se la soţul ei: "Împreună am luptat, împreună murim!", imagini difuzate de documentarul "Doctor horroris causa". A fost umilită prin a fi legată silit la mâini, deşi acceptase deja să mergă în mod onorabil la împuşcare.

În anul 1974, Elena Ceauşescu a fost aleasă ca membru titular a Academiei Române. Imediat după 1989, conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclusă din Academia Română.